Traieste clipa

Doua-trei iesiri la cafea.Apoi te invita la el la film.Sau poate ea e mai indrazneata si iti propune din senin sa mergi pana la ea sa vezi ce naiba o patit internetul.Ca nu mai reuseste sa dea like lui RF Constantinescu.Si uite asa treceti de inca un hop.Incet incet ziua se imparte intre 8-9-10 ore de stat la servici, 1-2 ore de sala, ceva timp liber in care ori atipesti ori reusesti sa mai strangi prin casa.Restul zilei apartine lui.Sau ei.Pentru ca abia astepti sa o iei in brate.Sau abia astepti sa te lasi stransa la pieptul lui.Pentru ca asta va face sa uitati de cacaturile zilei ce tocmai a trecut.Sa uitati de sefi.De colegi.De prieteni nerecunoscatori.Chiar si de parinti sacaitori, ce va tot bat capul sa va faceti un rost in viata.Sa va gasiti perechea(de parca ar fi soseta lipsa, de aceeasi culoare si acelasi model), sa trantiti un plod(bineintels, dupa ce v-ati cununat in fata bunului dumnezau), si apoi sa deveniti la randu vostru parinti responsabili, cum au fost si ei.Dar voi sunteti unu in bratele celuilalt.Totul este minunat si gandurile negre zboara.Vedeti doar focul din semineul cabanei in care ati planuit sa fugiti peste weekend(da..e eiarna cand scriu randurile astea …si sunt si eu putin romantic).Sau vedeti marea albastra si ale ei valuri turcuaze, ce se sparg de stancile ascutite pline de pescarusi galagiosi.Simtiti mirosul transpiratiei, dar tot ce va ganditi e sa amanati dusul ala pentru mai incolo.Pentru ca acum e liniste.Si nu vreti sa alungati gandurile frumoase ce v-au cuprins.Vreti sa respirati in acelasi ritm si sa simtiti cum nimic si nimeni nu exista pe pamant in afara de voi doi.Nu mai exista fosti.Nu mai exista foste.Nu mai exista nimic.Doar doua trupuri, o singura respiratie si un singur gand.

De-ar fi asa pentru totdeauna.

Dar nu este.Pentru ca inevitabil suntem oameni.Si reusim cumva sa ne sabotam.Uitam sa traim momentul,.Sau mai bine zis il traim..insa  ironic..traim momentul doar pentru moment.Ca apoi incepe sa ne fie frica.Incepem sa ne punem intrebari.Sa avem indoieli.Daca investesc in relatia asta prea mult?Daca el nu investeste nimic?Daca ea doar traieste clipa si se bucura mai mult decat mine de ceea ce avem acum?Uite la el ce vesel pare alaturi de prietenii lui.Daca ma va inlocui cu ei?Iar a plecat la sala..ce e cu ea???Hmmm vrea sa slabeasca?De ce?Nu i-am zis sau aratat ca e grasa…Oare vrea sa isi gaseasca pe altu?Si exemplele astea is cele mai banale.Cu totii le gandim.Sau le-am gandit.Sau daca nu ne-am gandit pana acum, ne vom gandi de acum inainte(diavolul v-a pus sa cititi pana aici).De ce facem asta?Pentru ca am uitat sa ne bucuram.Pentru ca trecutul a lasat asa de multe rani in sufletul nostru, incat nu mai putem crede ca o clipa de fericire poate dura mai mult decat o clipa.Pentru ca ne raportam tot timpul la ce a fost mai urat sau mai rau in viata noastra.Pentru ca sigur si asta ce ma strange acum la piept abia asteapta sa plec la sala sa se converseze cu fufele lui.Pentru ca sigur ea s-a plictisit sa iesim sa ne plimbam in oras mana de mana.Vrea sa faca lucrurile alea faine de le facea cu fostu.Ce prosti sunteti amandoi.Daca era asa bine cu ei, cu fostii, ar fi ramas acolo.Dar nu..sunteti impreuna.Traiti dracului momentul.Si nu va mai faceti atatea griji.Daca nu e sa mearga intre voi…nu va merge.Indiferent daca va faceti sau nu griji.Pot trece ani buni de zile pana cand totul se va duce de rapa.Sau poate trece o viata intreaga(in care ramaneti impreuna), in care o sa traiti doar cu teama de a nu-l pierde pe cel de langa voi.Si o sa pierdeti astfel momente pretioase in afara relatiei(pentru ca exista viata si acolo, afara), doar pentru ca in momentele alea va gandeati la fufele lui.Sau la fostii ei.

Lasa frica.Traieste clipa.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *