Pe furis

Pe furis privesc si imi place ce vad. Sunt o umbra ahtiata dupa umbra lui. Nici orgoliul nu imi mai spune ca pot fii mai mult de o umra.Refuz orice gand, de teama ca ultima farama rationala din mine imi va reaminti posibilitatea de a ramane doar o umbra..ceea ce nu pot concepe. Refuz  las orice gand. Fara el, sunt fara forma.

Am nevoie de el sa imi schieteze corpul si sa imi reumple inima. As vrea sa il am, dar nu am curaj sa il cer. Gandul de a face un pas in fata mi se pare la fel de ludic precum al celor ce cred ca pot merge pe apa…Stiu ca facand un pas in fata risc sa merg pe lacrimile mele, iar asta inchide ermetic orice gand. Aman amar zi dupa zi.

Visarea imi ramane alinare si nu vreau niciun rational sa mi-o ia. Poate intr-o zi va fii un da natural, poate nu, mai astept….poate fantoma  mea se va razvrati…

Codita…

Imi place Codita.E alb, jucaus si pare intotdeauna vesel cand ma vede.Si daca vorbesc cu el.Ma conduce de multe ori pana trec de perimetrul teritoriului marcat de el cu o zi inainte.Si se uita dupa mine, asteptand sa trec strada in siguranta.
Insa oricat mi-ar placea de el, se intampla in anumite momente sa-mi inspire teama, cand vine latrand nebuneste spre mine, si neoprindu-se din latrat pana ce nu incep sa sa-i “vorbesc” :cutu-cutu.Ei, si atunci nu pot sa nu ma gandesc ce s-ar intampla, daca in locul meu, om la 1.90 inaltime, ce as putea sa joc linistit fotbal cu bucata aia de blana(e totusi un caine de talie mica – spre medie) s-ar afla un copilas de vreo 2-3 ani?Si daca pe langa acest dragalas catel s-ar mai aciuia vreo 2-3 maidanezi, la fel de traumatizati de bataile primite de la cate un nebun?Atunci iar ar avea de lucru stiristi.Si nu mai bine ne luam noi de o grija si ne scapam cumva de el?
Primul pas : luat si dus la adapost
Pasul doi : tinut acolo x numar de zile(poate si in functie de posibilitati – daca exista hrana suficienta – si sunt sigur ca exista din moment ce si pe strazi mananca)
Pasul trei – adoptat : dar cu specificatia clara ca daca o sa muste pe cineva cel care l-a adoptat risca si anii de puscarie, pe langa eventuale pagube platite victimei
Pasul patru : daca nu e adoptat, viata e grea si in salbaticie cand nu exista de mancare, eutanasiat

Simplu, moral, eficient.

PS : daca as avea curte l-as adopta eu.

RM – Reloaded

Sa discutam concis si la obiect despre Rosia Montana.Acea zona pitoreasca a tarii noastre, unde socîtele si vaca mov traiesc intr-o armonie totala.
Acolo unde, inca din cele mai stravechi timpuri oamenii s-au ocupat cu turismul si pastoritul.Pensiunile rustice si privelistea minunata ce ti se inafasoara inaintea ochilor , precum si gazdele primitoare, iti vor face vacanta ne neuitat.
Dar e o mica problema…turismul nu cred ca exista in zona(aici sunt subiectiv, caci nu am calcat in viata mea pe acolo).In plus..chiar nu stiu daca exista vaci mov, pe care oamenii sa le pastoreasca(desi am vazut la TV ca ar fi..dar nu acolo ci in Elvetia).Dar ce stiu sigur este ca acolo de acolo, de cateva mii de ani se extrage aur(minereu sau pepite).Banuiesc ca de ceva timp nu se mai extrage nimic.Pentru ca unii care vor sa obtina profit urias, pe bani putini, incearca din rasputeri sa obtina dreptul de a porni mineritul din nou.Si ei se lovesc de anumite interese:
– ale unor oameni care locuiesc acolo si chiar nu vor sa se mute
– ale unor politicieni corupti care nu vor nici sa piarda capital electoral, dar nici spaga promisa
– ale unor ONG-uri vezi doamne ecologiste, care impart pliante(din hartie), ca sa salveze acel locusor de rai.

Acum, eu ca privitor care nu are nici in clin nici in maneca cu extractia de aur, privitor caruia putin ii pasa de generatiile viitoare(daca mi-ar pasa asa mult, as lasa-o mai moale cu consumatorismul), insa privitor care are minima decenta sa se gandeasca totusi ca acolo traiesc unii oameni care efectiv nu au ce pune pe masa la copii lor.Si acei oameni(1,2,3 sau 100) vor sa munceasca.Si cum nu am vazut milioane de euro bagate in acele pensiuni de vis(pentru ca e clar ca nu ar fi rentabil), ma gandesc ca totusi mineritul ar fi una din sansele cele mai potrivite pentru ei(din pacate nu si cea mai sanatoasa).
Problema ar fi cum se face mineritul asta.Cu cianuri zic unii.Un simplu search pe goagle iti poate dezvalui anumite riscuri pe care le presupune folosirea cianurilor.Dar riscant e sa si mergi pe strada in ziua de azi.La fel de riscant e sa se produca energie nucleara(dar oare cati or protestat impotriva la asa ceva??).
Deci, dragi ipocriti, uitati-va putin la voi, in juro vostru, pe degetele voastre si spuneti in cor :eu nu am nevoie de aur…si apoi dati search pe google si vedeti ca laptopul(smartfoneul sau PC-ul) pe care il folositi contine si ceva aur.
Si apoi strigati din nou..sunt ipocrit…ce pula mea…

Fabuland

Un magar, privind la vaca
Ii sopti suav la capra
Draga mea, il stii pe bou?
Ala, da, cu doar un ou

Ala ce o intretine
Pe vita asta subtire
Si cand el ma munca mere
Ea la taur se nimere

Si, asa, cum sunt magar,
I-as mai da si eu un par
Dar cand ma gandesc mai bine
Capra-i una langa mine

Si la oameni ii la fel,
Tu esti bou, magar e el
Si de vaci ii plina turma,
Insa capra sta doar una