Uneori cand sunt nehotarata ma uit intr-o oglinda sau in orice imi poate fii oglinda .Imi pun tot felul de probleme , analizez un aspect din sapte puncte , fac o mie de posibile, dar improbabile scenarii si uite asa imi complic eu singura singurica existenta . Dupa multe decizii luate in o mie si una de  feluri am ajus la concluzia ca deciziile luate instant ,curajos si cu increderea ca orice s-ar intampla nu are decat sa fie bine , s-au dovedit a fii , surprinzator , cele mai bune decizii –pentru mine 😀 .Bine , partea asta cu deciziile luate astazi si acum , are la baza si convingerea  “lasa ca rezolv eu maine daca este ceva 😀 ”. Am cautat si uneori mai caut sfaturi la n-spe mii de oamenii. Am realizat ca cele mai bune sfaturi nu au fost cele care ma incurajau iresponsabil  si nici  cele care imi taiau avantul fara nici un pic de anestezie ,ci culmea intrebarile simple precum ‘de ce ?’ , ‘cum’ si tot asa . Am intalnit doar cativa oameni , constienti si responsabili de ceea ce zic ,care sa nu imi spuna ce sa fac, ci sa ma faca sa  ma intreb eu de ce . Bine sfaturile gratuite le bag direct in spamu’ vietii si gata , dar ce sa fac eu cu sfaturile primite de la indivizii care realizez imediat dupa ce ma ‘sfatuiesc’ ca de fapt , ei au trait chiar mai putin  si in mai putine culori decat mine , deci nu au ce sfaturi sa imi dea ? Ei bine , pe astia chiar nu stiu in ce categorie sa ii bag ; de fapt cred ca o sa creez o categorie , numita probabil ‘wanna be’.

Tocmai am constatat ca sunt multe feluri de oglinzi : oglizi care distorsioaneza-oricum te ai uita te vezi stramb sau mult prea bine, oglinzi care redau fidel si crud  realitatea dar si  oglinzi care manipuleza – in functie de cum te uiti, ele iti raspund in mod diferit . Realizez imediat ca asa este si cu prietenii , exact la fel !

Incep sa ma gandesc la cum ma oglindesc eu in ochii altora dar si cum ii oglindesc eu pe ei .Ma gandesc cum se oglindeste ceea ce spun si mai ales ceea ce fac  si imi pun din ce in ce mai tare problema , ce oglinzi doresc sa ma inconjoare .

Ma intrebam  uneori ‘cum ar fii fost daca’. Asta pana intr-o zii cand  am avut sansa si sa vad putin cum ar fii fost daca ar fi fost …m-am uitat intr-o oglinda care manipuleaza si atunci am vazut mai multe variante de moi ; am incercat sa imi imaginez cum ar fii daca intr-adevar as arata precum una din imagini , dar nu am gasit nicio varianta care sa ma multumesca  , pentru ca in toate , dar in  toate ,aveam fie nasul prea mic , fie prea mare , buzele..la fel..fruntea..la fel, niciodata nu era bine.. si uite, in felul asta am realizat eu ca asa cum sunt este  perfect 🙂   De atunci cand ma mai apuca gandurile de genul ’oare cum ar fi fost’ ma gandesc  instant la oglinda aia care mi-a aratat odata ca s-ar fii  putut  mai rau si cat de rau ar fii fost 😀 , iar atunci imi trec toate gandurile si , pe deasupra , mai devin si recunoscatoare 🙂 .

Realizez ca forma actuala este printre cele mai bune combinatie..combinaie de n luate cate k ! Hi hi 🙂  !

Deci nu o sa ma mai plang..cel putin nu curand 🙂