Cum se face ca de fiecare data postarile mele sunt mari la orizantala iar ale lui costel sunt insiruri la verticala :)) Sa aibe asta legatura cu ce-i unu si  e-i alta :)). Nu imi reuseste ever sa am postari scurte, asa ca o sa ma opresc aici, sa pot sa spun ca am si eu postari scurte..gata :D!

Am auzit o vorba de curand, care spunea :ca sa te desparti dupa o relatie lunga si sa va mai puteti vorbi este o realizare . Dar de ce ai mai vrea sa vorbesti cu un barbat mincinos, care nu a insemnat nimic pentru tine?!…cand ai stat intr-o relatie gri pe care tu nu o mai doreai, si cand pe deasupra ai mai fost si furata?!

Eu nu vreau nici dreptate aplicata retrospectiv, nu vreau sa dovedesc ca stiu despre mincini si nu vreau sa il mai vad ever, pentru ca nu ma misca cu nimic sa il vad. Ma amuza cand cate o verisoara, imi mai aduce “vesti”…sincer nu imi tebuiesc, pentru ca pur si simplu nu imi pasa sa stiu. Nu, nu sunt ranita si nici invidioasa ca el este fericit cum nu a fost cu mine si nici nu imi pierd timpul gandindu-ma la asta, desi are grija cate cineva, sa imi aduca aminte.

Multi dupa o despartire sunt urati, chiar hidosi…iar asta este trist, pentru ca pana ceva timp, va faceati unul altuia desclaratii de iubire….iubire..care iubire?! Cred ca cuvantul asta ar trebui dat in folosinta doar cu licenta. Este un vers din Shakira care mi-a ramas in minte “Said you’d love me till you die, but as far as I know you’re still alive”…cam asa este cu ipocrizenia declaratiilor de iubire.

Cand nu ai nimic de impartit iti faci baagele si pleci, iti doresti sa o rupi definitiv sa nu mai fie ceva ca sa iti aminteasca de boul….pardon. Cand ai lucuri in comun se complica treaba…pentru ala/aia careia ii pasa sau se stie pe caciula. Multi ar spune ca imi pasa de scriu despre fosti, dar chiar asa, sa nu ma atinga macar un fir de certitudine, sa nu zic satisfactie, ca roata se intoarce, cand i se reaminte unui, un pic ingrat, cine are drepturi de autor si pentru ce?! Indiferent cat de senil ai fii si oricate argumente ai aduce, un furt, ramane un furt, indiferent cum l-ai realizat. Ce ma uimeste este ipocrizenia de care au putut sa dea uni dovada, pentru ca sincer nu imi dau seama cum se pot suporta cu ea. Mie nu imi mai pasa ca am fost furata, dar pe tine inca te deranjeaza…wow credeam ca stii sa te minti mai bine de atat.

Ce ma deranjeaza cel mai tare este cand un barbat minte, in nesimtire in mod cronic. Mi se pare ca asemenea barbati sunt tristi, mai ales cand pun vina pe aia inselata si consider ca nu au ce cauta in viata mea. Eu nu am regrete, nici bucurii legate de fostele relatii…doar sunt incantata ca s-au terminat,indiferent de cum s-a intamplat astasi de cum  suna …pentru ca mi-as pierde vremea sa iti explic, mai bine tac! Asta este intre putinele dati cand imi voi petrece timpul scriind despre oameni care nu au nici un fel de sens in viata mea si despre care nu imi pasa.

Cea mai buna startegie de “razbunare” este sa taci si sa fii fericita, sa ti se spuna barfe si sa nu iti pese…pentru ca tu stii adevarul, iar el este numai unul. Minciuna are picioare scurte, dar memorie lunga, pentru ca intotdeauna iti vei aminti ce ai facut cu banii mei, idiferent in ce i-ai transforma :)); mie cel mai simplu in viata mi se pare sa pierd bani…si pe locul doi, barbati, pentru ca intotdeauna barbatii si autobuzul vor sosi :).

In timp ce tu stai si iti pierzi timpul gandindu-te cu invidie la altii si altele, in timp ce tu te compari injust cu altii pentru ca numai asa te poti valida ca fiinta, in timp ce tie iti este greu sa spui lucurilor pe nume, eu imi petrec timpul traind frumos, vorbind deschis si iubind. Sunt undeva deaspra tuturor lucrurilor pe care tu le insemni si nu o spun cu superioritate.

Tu iti pierzi timpul si simtit nevoia sa ii critici pe altii; eu doar observ si ce imi place si ce nu si aleg, nu in functie de cat poti tu sa imi oferi si cat pot eu sa iti ofer si cat pot eu sa suport din ce imi dai tu. Nu eati tu, sunt eu, iar eu sunt perfect fericita sa aleg.

Atunci cand vad ca nu insemn decat interes in viata ta, aleg eu sa nu mai fiu suficienta si sa ies…la fel de delicat asa cum am intrat. Nu esti tu cauza, sunt eu, pentru ca eu sunt cea care nu accepta multe dintre lucurile care te reprezinta. A incerca sa iti explic ceva este inutil, pentru ca daca ar fii fost util, as fii vazut de mult imbunatiri.

Eu, nu tu, deci stai linistita nu trebuie sa se schimbe nimic la tine. Este mai bine asa…..pentru mine. Eu nu simt nevoia sa ma justific…nici acum, nici alta data.

Ce doare mai tare? Sa stii ca aia avut si acum nu mai ai. Sa stii ca nu ai avut vreodata si nu stii ce este aia, nici macar daca ti-ar placea sau nu. Sa stii ca ai fi putut avea sansa sa ai, poate… .Sa fi avut, acum sa nu mai ai si sa fi atat de ranit incat sa spui ca oricum nu iti mai trebuie veci pururi.

O vorba zice ca mai tare doare ce nu ai facut, nu ce ai facut gresit. Regretele sunt intr-adevar pastile greu de suportat. Dar ce te faci daca ai avut parte pana acum numai de experiente proaste si ti-ai format impresia ca asa este normal? Aici mi se pare ca este mai bine sa nu fi avut experienta aia.

Si totusi daca vrem, este simplu; daca spui “acum am….asta”, atunci iti este clar ce ai, nu ce ai avut.

Ma gandesc uneori ca mi-ar fii placut sa incerc, dar am stat pe loc, iar momentul a trecut; clar imi este ca, ce ai concluzionat dintr-o poveste nu se pupa cu cea din hotarat in cealalta poveste.

Tot trag concluzii, dar ma gandesc cand or sa imi si foloseasca? In care poveste?

Pe facebook gasesti vorba cantecului “di-tate”. Daca il cauti, o sa il gasestei si pe Dumnezeu,  nu unul ci mai multi, il gasesti pe Eminescu, pe Sadoveanu. Toti sunt vii, posteaza, dau like. Mai gasesti si o aplicatie a lui Dumnezeu, care are grija de tine sa nu te  abati de la calea crestina -cica :)). Facebook este primul mercador.ro sau tocmai.ro -pe facebook se vand haine, cosmetice, orice,….pana si aici ti se paga pe gat publicitate. Dar printre toate astea, pe facebook nu poate avea loc Opriti finantarea cultelor religioasae, pentru ca mai mult ca sigur, niste postaci cu frica lui Dumnezeu i-au dat block dupa ce a aparut o filmare interesanta cu un preafericit.

Avem dame de companie si toata familia de cuvinte derivata din asta , dumnezei, dracul insusi, afaceri, aplicatii de tot soiul dar nu avem Opriti finaintarea cultelor religioase….superb!

In ultimul timp am trait multe, dar am scris despre putine. De ceva timp incerc sa ma delimitez de o lume nu tocmai placuta mie. Imi displac profund barbatii cu burta mare si obrazul subtire. Imi displac oamenii pentru care viata inseamna doar ca danseze la chefuri, sa bea pe masura si evident sa manance -aceeasi ceafa lata si ciorba de burta. Acest individ nu rateaza nici o ceafa si nici o ocazie in care sa mai bea una mica si el, nici nu este deranjat de  suncile atarnande, pentru ca in lumea lui asta este un semn de prosperitate, iar pentru amantele lui confort, ca sta ea deaspra.

Nu imi plac oamenii care te inteapa pe la spate, care sunt vindicativi si au motive ascunse. Imi repugna cliseele. Nu imi plac oamenii care simt nevoia sa isi arate inteligenta sau prosperitatea, dar la fel de tare imi displac oameni care desi se vaita pe la colturi ca nu au bani, la o ocazie isi scutra conutrile de  cateva mii de euro. Nu imi plac oamenii egoisti si cei care ii judeca pe altii. Nu imi place sub nicio forma superficialitatea.

Oamenii puternici nu se compara cu altii, nu se lauda, nu ii fac pe altii sa se simta inferiori, nu jignesc. Oamenii cu adevarat destepti sunt modesti, nu iti vorbesc folosind cuvinte pe care tu sa nu le stii si nu pentru ca esti incult. Vreau sa aud si sa vad mai des oameni culti, la care sa aspir, nu petrecareti de luni pana duminica pentru care viata nu este decat un sir lung de betii petreceri si mancare.
Am primit un bilet la o degustare  intr-o lume ca cea de sus, dar zic pass, scuzandu-ma scurt, pentru ca orice as incerca sa explic nu as fii inteleasa.

PS: Am uitat un lucru esential in descrierea  individului de la paragraful unu: ii place extrem de tare sa se uite la televizor ca sa mai afle ce face Bianca.

Nu mai filozofa atat despre ce si cum, simte! Este mai simplu asa. Nu te mai gandii cati ani ai si cati ani are. Nu te mai gandi ca inainte de tine au fost 7 sau 17. Nu il compara pe el cu fostii 10.Nu il mai judeca atat, apreciaza-l. Nu te mai proteja atat de suferinta, arunca-te in apa si vei inota! Vrei protectie, ia-ti Durex, altfel nu te mai gandi atat. Nu iti mai fac scenarii cum il saruti, saruta-l!

Unda verde pentru iubit, simtit, trait :)!

De ceva timp imi propun sa trec si pe aici, asa intr-o noapte intre trei si patru dimineata, pe fuga dar pasional, sa las o urma de parfum. In ultimul timp mi-am cules genele odata aruncate catre diversi barabti. Intentionam sa scriu ca pentru adulti, adica aia de peste 18 ani care suporta sa citesca despre satisfactia prefixata sau nu de “in” a femeilor.Care “in”? cel din yang. Mai bine ma opresc ca aici nu este budoar pentru gandurile ragasite dintre cersafuri. Cadoul primit imi foloseste, chiar infloresc, dar am ajuns la concluzia ca daca nu este impartasit tot degeaba, in doi e mai placut. Fac cum fac si numai despre futaiuri imi vine sa scriu, un fel de californication/banatification, dar imi aduc aminte ca ambele sunt deja luate si bine marcate, deci o las balta. Daca scriu despre flori, ajung la polenizare, daca scriu despre ape si ploi ajung la alt fel de ploi, daca scriu despre lalele ma gandesc la ele…despre ce naiba sa scriu? Se pare ca ora unu dimineata nu este decat pentru dormit de unul singur.

Parfumul macului este psihotic, il face pe fluras sa descopere si mai mult si ii da puteri nebanuite. Fluturasul este chiar mai rar decat credea, periculos de aproape sa descopere ca ii unic; el poate aduce ploaia…poate uda alte plantute, creste noi muguri-de dor. Puterile fluturasului fac ca nico floare pe care el o uda, sa nu il uite. Fluturasul aduce ploi de bucurie.

Nu poti si nu vrei. Esti plina de contradictii. Ai mai multe personalitati decat iti inchipui. Life`s a bitch. Iti doresti si nu iti doresti. Visezi dar iti e frica sa atingi concretul. Te chinui, te zvarcolesti amar. Te intrebi daca tu chiar ai realizat atatea sau ai visat…ai halucinat ca esti bine .Pentru ca nu ai trait decat in rau, doar rau poti visa. Totul este monocrom. Te zbati intr-un film mut in care oricat ai vrea sa iti fie auzit tipatul nu se poate- plansul ti s-ar vedea dar tu nu mai poti de mult sa mai plangi. Esti mai bulversat decat personajul lui eliade dupa ce a iesit de la tiganci.

Vrei o alta perspectiva asupra lumii dar fara sa pleci din ea.
Un tablou colorat sperie orice visator monocrom…culoarea in sine te sperie, armonia culorii este de nesuportat pentru tine. La locul si momentul gresit in viata ai incercat sa atingi si tu culoarea ,dar el zmeul te a vazut si ti a blestemat ochii sa vezi doar monocrom si sa simti la fel. Atat de tare ai fost zdruncinata ca nu realizezi nici acum ca nu ochii ti au fost afectati- tu porti doar ochelari de pe a caror lentila culoarea s a sters cu fiecaree dezamagire si iubire pe care ai dat o neconditionat cu sufletul tau pur. Intr-o zi poate iti vei gasi curajul sa privesti si peste lentile si atunci sa realizezi ca nu esti un miop sentimental ci doar porti ochelarii gresiti.

Intr o zi monocrom va fii o amintire, dar pana atunci te vezi ca un monocrom blestemat de soarta sa nu vada si sa simta culoarea…

Absenta din coltul asta intunecat ma bucur de viata din fata cortinei. Dau din ce in ce mai rar pe aici; am totusi idei si fantezii despre care sa scriu, dar acum realul in care traiesc este mai profund decat fantezia de aici. Fantezia si obscurul adaugate la anonimatul de aici imi plac.Sunt latura mea “intunecata” pe care nu o imartasesc. Asta este camera mea secreta. Este stiuta de trei oameni din tara asta. Nu sunt lasa ca scriu aici anonim, doar imi exploatez fanteziile.  Poate eu scriu si despre tine, dar trecem unul pe langa celalalt si nu ne stim asa. Imi place sa fiu enigmatica, sa nu se stie multe despre mine, sa plec in miezul notpii sau sa ajung dimineata acasa. Imi place ca nu tot ce fac sa fie stiut de cel cu care imi impart patul. Shhh el nu stie de locul asta.

Am fantezia de a avea secretele mele. Particip voluntar si constient la un spectacol venetian in care noaptea este viata mea, iar masca imi ascunde de fapt sufletul. Eu sunt constienta de gandurile si simtirile mele si mi le asum, dar cei mai multi spectatori sunt de fapt participanti involuntar aruncati de deziluzii si deznadejdi intr-un spectacol venetian fara ca ei sa fie macar constienti de ce li se intampla si ca au o masca. Lipsa de implicare este si ea tot o masca. In cazul tau, inima ta este pagina ta unde scrii si pe care o sufoci acoperind-o atat.

Traiesc in Romania cu sufletul la Venetia -Venetia mea.