Din cand in cand imi mai scriu aici si dorintele si pasiunile. In noaptea asta vreau sa imi inchipui ca sunt intr-o apa, ca se intampla cumva sa ma las scufundata in ea.

Cristalinitatea ei vreau sa imi arate lumea asta cum este , sa nu mai mai tem de obscur, sa imi fie si glob de cristal in care sa imi privesc viata. Catifelarea ei imi mangaie ranile si imi vindeca semnele luptelor ce s-au dat pe sufletul meu. Valurile ei imi soptesc ce am asteptam de atatea ori sa mi se spuna, dar ce nu am ajuns sa aud vreodata. Este apa de care nu ma tem ca ma ineaca si nici ca ma sugruma cu forta ei. Ea ma poarta negresit acolo unde trebuie.

Este plata si ma imbraca cu totul, ma cunoaste in cele mai obscure locuri si imi patrunde acolo unde nici un gand si nici nu o persoana nu a reusit.

Imi simt tot corpul zidit cu un lut focut din praf de la murdaria lumii amestecat cu lacrimi de la nedreptati. Luptand atat de mult cu atatea , sudoare nu face altceva decat imi sa consolideze tencuiala de pe mine, iar lacrimile mele o impietresc.

Gandurile mele optimiste creeaza fire de speranta in mantia mea lutoasa si ma fac sa cred ca intr-o zi, cumva, va patrunde atata lumina in mine incat mantia s-ar sparge in mii de bucati si ar devenii nisip purtat de vantul victoriei.

Optimismul si iubirea aduc lumina :).

Intorcandu-ma de la servici azi am vazut soarele care se arata timid in fata mea. Este prima data in ultimele zile cand vad soare in Timisoara si cum sunt dependenta de el, am hotarat sa il urmaresc…adica sa tot conduc urmarind directia soarelui. Cum nu am mai facut de ceva timp ceva provocator, cu atat mai mult am vrut acum sa ma tin dupa soare. Am tot mers inainte pana am gasit un loc bun pentru a-l admira. L-am privit vreo 15  minute.

Dupa oricate zile de ploaie si nori, trebuie sa vina si soarele. Nici macar noaptea polara nu este infinita…soarele o cucereste si pe ea :).

De cat timp nu ati mai facut ceva macar diferit, daca nu provocator? Nu trebuie sa asteptati, momentul oportun este oricand!

Sa vedem daca reusesc..o miniserie de articole in care o sa postez cate o melodie…pentru fiecare etapa din viata unui om..in cazul de fata eu..
Si…incepem cu inceputul 😛

Cautand intrigata prin telefomul lui, incepi sa iti pui intrebari. Se accentueaza cand observi ca apelurile catre P de azi dimineata nu mai sunt acum in lista. Incepi sa prezinti putin cate putin interes fata de P.
Dupa un timp ii acorzi lui P mai mult timp decat iti acorzi tie si incepi sa iti pui din ce in ce mai multe intrebari. Incepi sa folosesti facebook si pentru alt scop(as zice cel pentru care a fost creat) dar nu gasesti nici o prietena cu initialele P si inca una.

Prin viata si agenda lui telefonica au fost scrise multe literea ale alfabetului, dar insinctul iti spune ca P este mai mult. Nu este doar o litarea precum curvele ce rapsundeau la apel si-si strecurau plicul abil in poala lui, are are doua litere si primeste mesaje asemanatoare cu cele pe care el ti le trimite tie.

Curiozitatea te macina. Ai mai avut suprize in trecut, cu acelasi el. Atunci il desconspirai usor. Acum nu mai este chiar asa. Te doare si te intrebi aceleasi intrebari pe care si le pun femeile ranite. Spui ca oricum ti l-ai luat de pe suflet, dar raspunsul il afli repede cand vezi ca ea are doua initiale si nu este tocmai din categoria femeilor platite ca in trecut. Increderea si terenul iti fug de sub picioare, cand realizezi ca ea ar putea fii noua tu. Frustrarile anilor petrecuti impreuna te cheama inapoi sa iti cera socoteala. Urmeaza intrebari inchizitorii despre cum nu ai fost suficinet de….

Hai sa iti aduc aminte ceva despre categoria de barbati din care face parte al tau :ei nu inseala ca sa se razbune, cica sa isi satisfaca anumite neputinte -emotionale, dar nu pe alea pe care nu i le satisfaci tu. Este in ADN ul lui sa insele si o va face ori de cate ori va avea ocazia. El nu cauta femei mai destepte, mai frumoase sau mai pasionale decat tine. Asta este genul de barbat care vine acasa dupa futaiurile cu alta si iti declara tie iubirea. Daca nu vrei sa devii o politista si sa te stii femeie inselata cu fiecare ocazie, eu zis pe asta lasa-l!

Mai sunt cei care inseala pe terenul unei relatii instabile….cu astia poate ai avea sanse sa rezolvi problema, odata ce stabiliti clar relatia dintre voi si aflii contextul.

Altii mai inseala din imaturitate…daca te vrei mama adoptiva, il poti creste pe asta.

Mai sunt si stupid mistakes…very studip…asta este.

Acord cele mai multe circumstante atenuante si apreziez intotdeauna contextul; inainte sa judec, ascult, dar cand nu am cu cine vorbi, o las balta. Doi oameni care se iubesc cu adevarat si sunt fericiti nu se inseala…daca da, atunci ceva ii putred -rau de tot si ai face bine sa aflii ce, pentru ca altfel istoria se va rescrie.

Punct si de la capat!

Te-ai gandit vreodata la lucrurile pe care le tot amani? Zi de zi mai aduagi pe lista ta “de alta data” inca un lucru care ar placea sufletului sau mintii tale, dar pentru care gasesti explicatii pentru a-l amana. Lista asta este grea si te apasa pe umeri cu fiecare zi in care o tot extinzi. Te gandesti ca trebui sa existe un moment potrivit pentru orice, dar ce te faci daca el nu exista cu adevarat, daca niciodata nu vei fii mai pregatiti decat astazi?

Poate pe lista ta se afla si dorinte utopice. Pe a mea asa este :)….imi doresc o lume mai buna si mai fericita, pace, dar in general lista mea contine notite realizabile, de genul – sa o sun pe ea, sa ii multumesc lui, sa ud florile , sa ma duc la sala , sa ma machiez, sa nu mai intarzii,etc.

As avea un suflet mai liber daca l-as hrani asa cum mi-ar cere, daca mi-as aloca si zece minute pe zi in care sa fiu doar cu mine.

Unele lucruri ar placea corpului tau, dar din egoism nu faci nimic pentru el; i-ar placea de exemplu -corpului, sa faci mai multa miscare, la fel cum le-ar placea plamanilor sau ficatului sa nu mai inhalezi atata fum, respectiv sa nu mai consumi atata alcool.

Daca oportunitatea nu ar tine de moment ci de tine, ti-ai acorda-o? Ce te impiedica sa mai marchezi din cand in cand un punct de pe lista ta?

Sa lasi lucuri de pe azi pe maine devine incet dar sigur o boala; o fuga de responsabilitate si asumare este deja. Vestea buna este ca marcand din cand in cand un punct din lista ta incet dar sigur de te vei vindeca. Incepe azi, niciodata nu este prea tarziu. 🙂

Ma gandesc la multe…la cea care zambeste minunat si care imi facea ziua mai frumoasa…la cealalta care ma tinea de mana prin ploaia calda de mai…la cea care chiar ma asculta cand ii vorbea..si la cea care imi vorbea …..la cea alaturi de care respiram in fiecare noapte … ca sa imi dau seama ca de fapt toate sunt EA…inca ma gandesc la EA

Te plac, ca pe un frate, ii zise ea, dar vorbele astea i-au intrat adanc in inima.Asa cum intra apa prin crapaturile stancii si o disloca bucata cu bucata.Asa si inima lui.In ultimul timp e patrunsa tot mai des de astfel de cuvinte.Si nu ca nu s-ar fi asteptat.S-au ca isi imagina ca o sa poata fi vreodata altfel.Ci pentru ca in acelasi timp in care creierul ii comanda sa scoata pe gura aceleasi cuvinte pe care le-a auzit, sau urma sa le auda de la ea(imi place de tine, esti ca sora), in acelasi timp inima ii tresalta la fiecare zambet pe care tot el il provoca.Si inima nu lua in seama cuvintele.Inima se intelegea cumva cu inima din celalalt piept.Si ele bateau la unison.Una pentru alta.Dar creierul….e creier…si pentru el instinctul de autoconservare e mai presus de toate.
Si inima, incet incet, va inceta sa bata
Cand langa el, o alta inima, in piept tresalta.

Pe furis privesc si imi place ce vad. Sunt o umbra ahtiata dupa umbra lui. Nici orgoliul nu imi mai spune ca pot fii mai mult de o umra.Refuz orice gand, de teama ca ultima farama rationala din mine imi va reaminti posibilitatea de a ramane doar o umbra..ceea ce nu pot concepe. Refuz  las orice gand. Fara el, sunt fara forma.

Am nevoie de el sa imi schieteze corpul si sa imi reumple inima. As vrea sa il am, dar nu am curaj sa il cer. Gandul de a face un pas in fata mi se pare la fel de ludic precum al celor ce cred ca pot merge pe apa…Stiu ca facand un pas in fata risc sa merg pe lacrimile mele, iar asta inchide ermetic orice gand. Aman amar zi dupa zi.

Visarea imi ramane alinare si nu vreau niciun rational sa mi-o ia. Poate intr-o zi va fii un da natural, poate nu, mai astept….poate fantoma  mea se va razvrati…

Ca life’s a bitch, toata lumea stie, dar ce nu stie lumea, este ce sa spuna cand the bitch marcheaza prezent. Este destul de simplu ca spui “las’ca va fii bine” sau “dont’ worry” atunci cand problema este una usoara. Cuvinte greu se gasesc cand situatia nu are o rezolvare de azi pe maine….si stiti si voi care pot fii situatiile alea.  Un cer sau o linie de orizont este posibil sa se fii prabusit peste oricare. Acest post este pentru acele situatii.

A spune ca va fii bine , ca asta este ticul tau verbal sau asa ai auzit la televizor, cand nu crezi asta este , este o insulta, daca nu o ipocrizie. Unui om drag vrei sa ii alini durerea sau sa ii atenuezi ingrijoararea, chiar daca stii ca este “om mare”. Unoeri imi este sincer greu sa spun ca vei fii bine maine, dar stiu ca daca vei trece de zilele de azi si maine, poimaine stiu ca iti vei gasi resurse sa faci un pas in fata.

Nu cred ca o persoana aflata intr-o dificultate are nevoie de simpatia sau mila mea sau a oricui;  tocmai de aceia spun cu greu ca imi pare rau, pentru ca parerile mele nu vor ajuta cu nimic. Ce pot sa ofer este empatie, ingrijorare,o imbratisare. Va trece….

I-as putea oferi un umar si un chip caruia sa ii vorbesca. Nu pot spune ca as intelege tot, sau ca vreau sa stiu tot, dar pot spune sigur ca as asculta si nu as judeca. In anumite momente este greu sa te transpui sau sa intelegi catusi de putin suferinta celuilalt si sincer nu cred ca este cineva care sa vrea asta.

Cel mai mare luru pe care il poti face este sa fii acolo, in tacere fara sa ceri explicatii.

Ce detest cu inversunare sunt vorbele goale….asta mai mult decat orice.

Maine este o alta zi :)!

Vreau….un pahar de vin rosu sec, semiintunerics, pachelbel si eu. Eu cu mine si cu toate gandurile mele din ultimul timp. Vreau sa ma pierd in ore de visare si contemplare. Am trait atatea, este timpul sa le mai si simt…iar trei dimineata este intotdeauna o ora potrivita 🙂 Doar senzatii primare